Povestea slujitoarei

• Premiul Arthur C. Clarke
 
Un barbat e doar o strategie folosita de femei pentru a da nastere altor femei.
 
Guvernul noii republici Galaad abroga aproape toate drepturile femeilor, tratandu-le pe cele capabile de procreare, cum este cazul lui Offred, ca proprietate a clasei conducatoare. Femeile sunt indoctrinate prin reeducare silita, intr-o viziune despre lume care aminteste de Vechiul Testament. Bantuita inca de amintirea vietii de dinaintea instaurarii regimului teocratic, cand avea o familie, Offred se lupta sa faca fata realitatii inspaimantatoare.
 
Cred in existenta miscarii de rezistenta asa cum cred ca nu poate exista lumina fara sa existe si umbra. sau, mai degraba, nu exista umbra daca nu e si lumina.


Un roman care pune in lumina legaturile cele mai sumbre dintre politica si sex. - The Washington Post Book World
 
Merita toate laudele. - San Francisco Chronicle
 
Un roman excelent despre directiile pe care le iau vietile noastre. Cititi-l cat mai este ingaduit. - Houston Chronicle
 
O carte splendida. - Newsweek
 
De acum, intrebarea nu mai este "E posibil ca Povestea slujitoarei sa se intample cu adevarat?", ci "Se intampla deja?" - IndieWire
 
Povestea lui Offred este fascinanta intr-un fel care transcende spatiul si timpul: este relatarea unei femei care sufera intr-o societate misterioasa si aspra. - Time
 
Lucrul cel mai important este ca romanul ofera posibilitatea mantuirii. La urma urmelor, Slujitoarea este si scriitoare. Ea a scris cartea aceasta. Este posibil ca ea sa fi supravietuit. - The New York Times
 
In amintirile lui Offred dinainte de Galaad, ea isi priveste cu dispret mama feminista si radicala, considerand ca a devenit irelevanta. Aceasta ironie destul de brutala despre superficialitatea aspectului permanentei emanciparii femeii este nucleul romanului, deoarece toate distopiile deriva din teama pierderii libertatii. Exceptionala abilitate de scriitoare a lui Atwood si personajele superb construite confera putere acestei idei. - SF Site
 
Traducere din limba engleza si note de Diana Marin-Caea.



Fragment din cartea "Povestea slujitoarei" de Margaret Atwood



"Ma intind pe covorul impletit. Puteti sa faceti mereu exercitii, zicea Matusa Lydia. Cateva sedinte incluse in programul vostru zilnic. Bratele in lateral, genunchii indoiti, pelvisul ridicat, rasuciti-va pana ajungeti cu sira spinarii la podea. Ghemuiti-va. Din nou. Inspirati, numarand pana la cinci, tineti-va respiratia, expirati. Faceam treaba asta la unison, stand intinse pe covorase japoneze, in timp ce se auzea muzica din Les Sylphides, in incaperea numita Sala pentru Deprinderi de lucru manual si menaj, din care acum fusesera scoase masinile de cusut, cele de spalat si uscatoarele de rufe. Asta aud acum in cap in timp ce ma ridic, ma aplec, respir. In spatele ochilor mei inchisi vad balerine subtirele si albe plutind gratios printre copaci, fluturandu-si picioarele ca niste aripi de pasari captive.
Dupa-amiaza, timp de o ora, intre trei si patru, stateam lungite in paturile noastre din sala de sport. Ziceau ca e o perioada de odihna si meditatie. Pe-atunci credeam ca procedau asa pentru ca aveau nevoie de o pauza in care sa nu ne predea si stiu ca Matusile care nu erau de serviciu se duceau in cancelarie sa bea o ceasca de cafea sau cine stie ce bautura careia ii spuneau asa. Dar acum cred ca si odihna era tot un exercitiu. Ne dadeau posibilitatea sa ne obisnuim cu timpul de prisos.
Un pui de somn, asa il numea Matusa Lydia, in felul ei evaziv.

Ciudat era ca aveam nevoie de odihna. Multe dintre noi adormeau. Acolo eram obosite aproape tot timpul. Cred ca ne bagau in mancare un soi de pastile sau de droguri, ca sa fim linistite. Sau poate ca nu. Poate ca era din cauza locului insusi. Dupa socul initial, dupa ce acceptai totul, era mai bine sa fii letargica. Puteai sa-ti spui ca iti pastrai fortele."